Gestiunea deșeurilor în saloanele de beauty: ce spune legea, cine e vizat și ce riști dacă ignori

Un salon de coafură, un cabinet de cosmetică sau un studio de micropigmentare nu sunt, la prima vedere, "generatoare de deșeuri" în sensul clasic al cuvântului — nu produc mii de tone de reziduuri industriale. Dar, din punct de vedere legal, orice firmă care desfășoară activitate, indiferent de mărime, intră sub incidența legislației naționale a deșeurilor. Diferența reală dintre un salon de coafură și un cabinet de micropigmentare nu e dacă au sau nu obligații, ci ce tip de deșeuri generează și, implicit, cât de stricte sunt regulile pe care trebuie să le respecte.

Cadrul legal, pe scurt

Trei acte normative se suprapun peste activitatea unui salon de beauty:

OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor este legea-cadru. A înlocuit vechea Lege 211/2011 și a fost ulterior aprobată și modificată prin Legea 17/2023. Ea stabilește principiul general — "poluatorul plătește" — și impune tuturor operatorilor economici, indiferent de domeniu, o serie de obligații de bază: separarea deșeurilor pe tipuri, ținerea unei evidențe, raportarea anuală și, din 2023, desemnarea unui responsabil cu gestiunea deșeurilor în cadrul firmei, chiar și pentru un PFA sau un SRL mic.

HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor este actul care oferă instrumentul practic: modelul de evidență (Anexa 1) și lista codificată a tuturor tipurilor de deșeuri, inclusiv a celor periculoase (Anexa 2). Fiecare tip de deșeu generat de o firmă trebuie identificat printr-un cod din această listă — de la deșeurile menajere obișnuite (cod 20 03 01) până la cele periculoase, marcate cu asterisc.

Ordinul MS 1226/2012 este cel care contează cel mai mult pentru un salon de beauty, pentru că se aplică explicit și unităților care desfășoară activități conexe celor medicale — cabinete de înfrumusețare corporală — nu doar cabinetelor medicale propriu-zise. Acest ordin stabilește codurile de culori pentru colectare, tipurile de recipiente și regulile pentru deșeurile care ies din categoria "menajer".

Clasificarea deșeurilor, din perspectiva unui salon

Pentru un generator din domeniul beauty, deșeurile se împart practic în două categorii, iar granița dintre ele ține de un singur criteriu: a existat sau nu contact cu pielea perforată sau cu sângele clientului?

Deșeuri nepericuloase (asimilabile celor menajere) — cod 20 03 01 sau 18 01 04, după caz — includ ambalaje, șervețele, mănuși nefolosite pentru proceduri invazive, resturi de păr, vată, folie, capsule de cafea din recepție. Se colectează în saci negri sau transparenți și se evacuează prin circuitul normal de salubritate, contractat de operatorul local.

Deșeuri periculoase / cu risc biologic apar în momentul în care instrumentul intră în contact cu sângele sau cu pielea lezată. Aici discutăm de coduri precum:
- 18 01 01 — obiecte ascuțite (fără risc infecțios dovedit): lame, ace neutilizate cu termen depășit;
- 18 01 03* — deșeuri înțepătoare-tăietoare cu risc infecțios: ace de acupunctură cosmetică, ace de micropigmentare/microblading, capete de dermapen, lame folosite la epilarea definitivă cu ac (electroliza), instrumentar de unică folosință care a intrat în contact cu sângele;
- 18 01 06* — deșeuri chimice periculoase: soluții dezinfectante concentrate, unele substanțe folosite la tratamente chimice agresive.

Aceste categorii se colectează separat, în cutii rigide, marcate cu pictograma "Pericol biologic", și nu pot ajunge niciodată la gunoiul menajer obișnuit — indiferent cât de mic este salonul sau cât de rar se folosesc astfel de proceduri.

Spectrul de firme de pe GhidBeauty.ro, din perspectiva riscului

Aici e diferența practică pe care mulți proprietari de saloane nu o cunosc:

• Frizerie / coafură pură (tuns, vopsit, coafat) — generează aproape exclusiv deșeuri nepericuloase. Obligațiile se reduc, în esență, la evidență și raportare anuală, fără contract obligatoriu pentru deșeuri periculoase.
• Manichiură-pedichiură fără proceduri invazive — similar, dar cu atenție la instrumentarul care poate produce microleziuni (pile, cleștișoare) — recomandat, chiar dacă nu obligatoriu strict, un circuit separat pentru instrumentarul de unică folosință.
• Cosmetică facială, masaj, epilare cu ceară — rămân în general în zona nepericuloasă, cu excepția procedurilor de extracție a comedoanelor sau a celor cu instrumente ascuțite, care pot genera contact minor cu pielea.
• Micropigmentare, microblading, tatuaj cosmetic, piercing, epilare definitivă cu ac (electroliză), microneedling, dermapen — aici salonul devine, fără echivoc, generator de deșeuri periculoase cu risc biologic. Contractul cu o firmă autorizată de colectare/eliminare a deșeurilor medicale devine obligatoriu, nu opțional.

Practic, două saloane înregistrate în aceeași categorie generală "servicii de înfrumusețare" pot avea obligații legale complet diferite, în funcție de serviciile efective oferite. Testul e simplu: dacă în salon se folosește vreodată un ac, o lamă sau orice instrument care poate perfora pielea, firma trebuie tratată, din punct de vedere al deșeurilor, ca un mini-cabinet medical.

Obligațiile concrete, indiferent de tipul de salon

1. Identificarea tipurilor de deșeuri generate și atribuirea codurilor corecte conform HG 856/2002.
2. Colectarea separată, în recipiente etichetate corespunzător (saci negri pentru nepericulos, cutii galbene/marcate pentru periculos).
3. Desemnarea unei persoane responsabile cu gestiunea deșeurilor în cadrul firmei — obligație extinsă prin Legea 17/2023 la toți operatorii economici, indiferent de domeniu.
4. Ținerea evidenței lunare, conform modelului din Anexa 1 la HG 856/2002, centralizată anual.
5. Raportarea anuală către Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, până la 15 martie pentru anul anterior (art. 48 din OUG 92/2021), prin formularul specific din aplicația SIM/PRODDES a ANPM.
6. Contract cu operator autorizat pentru colectarea și eliminarea deșeurilor periculoase — obligatoriu pentru orice salon care oferă proceduri cu instrumente ascuțite/invazive.

Cazuistică frecventă

Cea mai comună greșeală: salonul face proceduri invazive ocazional (de exemplu, o cosmeticiană care oferă și micropigmentare o dată pe săptămână), dar tratează toate deșeurile ca nepericuloase, pentru că "sunt puține". Legea nu face distincție pe volum — un singur ac contaminat aruncat la gunoiul menajer constituie eliminare necorespunzătoare a unui deșeu periculos, indiferent de frecvență.

A doua greșeală frecventă: lipsa oricărei evidențe, chiar și pentru deșeurile nepericuloase — mulți proprietari de saloane mici cred că obligația de raportare vizează doar firmele cu producție industrială. Legea 17/2023 a eliminat exact această ambiguitate, extinzând obligația desemnării unui responsabil cu deșeurile la toți operatorii economici.

Amenzile

Sancțiunile din OUG 92/2021 s-au majorat semnificativ față de vechea Lege 211/2011:

• Lipsa evidenței, a colectării separate sau nerespectarea codurilor de deșeuri: amenzi între 20.000 și 40.000 lei pentru persoane juridice.
• Abandonarea sau eliminarea deșeurilor în afara spațiilor/circuitelor autorizate (inclusiv aruncarea unui deșeu periculos la gunoiul menajer): amenzi între 50.000 și 70.000 lei pentru persoane juridice, respectiv 10.000–20.000 lei pentru persoane fizice, plus obligația de curățare a locului pe cheltuiala contravenientului.
• Incinerarea sau îngroparea deșeurilor în afara instalațiilor autorizate: amenzi până la 45.000 lei, iar în forma agravată constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 3 la 5 ani.

Pe lângă amenzile propriu-zise, un control al Direcției de Sănătate Publică fără contract valabil pentru deșeuri periculoase se soldează, de regulă, cu proces-verbal pe loc — DSP verifică explicit acest contract la autorizarea și la controalele periodice ale saloanelor de înfrumusețare.

Concluzia practică

Pentru un salon de coafură clasic, conformarea înseamnă administrativ puțin: evidență simplă și raportare anuală. Pentru orice firmă din spectrul beauty care oferă proceduri cu ac — micropigmentare, microblading, epilare definitivă, piercing — conformarea presupune obligatoriu un contract activ cu un operator autorizat de colectare a deșeurilor medicale, recipiente marcate corespunzător și, la control, documentele la zi. Diferența dintre cele două situații nu ține de mărimea afacerii, ci strict de tipul procedurilor efectiv oferite clienților.

---

Articol cu caracter informativ. Pentru încadrarea exactă a serviciilor oferite în salonul dumneavoastră și pentru obligațiile specifice care decurg din acestea, recomandăm consultarea unui specialist în legislație de mediu sau a Agenției Județene pentru Protecția Mediului.

Surse

• OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor (aprobată prin Legea 17/2023)
• HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor
• Ordinul MS 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale